Traian Bădulescu: Turismul românesc în spațiul Schengen

Aderarea completă a României la spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025 deschide noi orizonturi pentru turismul românesc, facilitând nu doar călătoriile cetățenilor, ci și dezvoltarea sectorului turistic prin posibilitatea atragerii unui număr mai mare de turiști străini. Fără granițe cu Ungaria și Bulgaria, mobilitatea în Europa Centrală, de Vest dar și spre Bulgaria și Grecia devine fluidă și eficientă. Ce schimbări se prefigurează și care sunt perspectivele pentru turismul românesc?

Aderarea la spațiul Schengen terestru reprezintă o schimbare fundamentală pentru mobilitate. O să mă refer la turism, lăsând la o parte beneficiile generale pentru economia națională – scăpăm de cozi interminabile, iar atât exportul, cât și importul, vor cunoaște cu siguranță o dezvoltare exponențială.

După ani de așteptare, aderarea completă a României la spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025 marchează o etapă importantă în integrarea europeană. Eliminarea controalelor la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria va aduce beneficii semnificative pentru turiști, transportatori și afaceri.

Pentru cetățenii români, acest lucru înseamnă o simplificare semnificativă a călătoriilor în Europa Centrală și de Vest. Totodată, accesul facil spre Bulgaria și Grecia, destinații turistice preferate de români, va elimina cozi interminabile la granițe, reducând considerabil timpul și stresul asociat tranzitării. Să nu uităm cât de mult a crescut traficul turistic și în trecut, o dată în 2001, când am fost exceptați de vize pentru țările Uniunii Europene și pentru spațiul Schengen, respectiv de la 1 ianuarie 2007, când am aderat la Uniunea Europeană, chiar dacă nu și în Schengen. Românii au putut circula mult mai ușor dar a crescut și numărul de turiști străini, desi se putea mult mai bine…

Statistici recente arată că aproximativ 1,2 milioane de turiști români merg anual în Grecia și 1 milion în Bulgaria. Eliminarea granițelor ar putea stimula o creștere semnificativă a acestor cifre. Conform estimărilor touroperatorilor, circulația turistică a românilor ar putea crește cu cel puțin 15% în 2025, datorită accesului liber și fluidizării transportului rutier. Unele estimări indică și creștere de 40% pentru Bulgaria și Grecia.

Eliminarea controalelor la frontierele terestre va face călătoriile mai rapide și mai puțin costisitoare pentru turiștii români care preferă transportul cu mașina personală, autocarul sau trenul. Acest lucru poate duce la creșterea interesului pentru vacanțele spontane în Europa. Mulți turiști români ar putea alege city break-uri în orașe precum Viena, Budapesta, Paris, Barcelona, Roma sau Bratislava, ca să ofer câteva exemple, datorită ușurinței de a călători.

De asemenea, Grecia rămâne o destinație de top pentru turiștii români (destinația numărul 1 ca număr de turiști români de-a lungul ultimilor 15 ani), iar eliminarea granițelor va face traseele rutiere mult mai eficiente.

Eliminarea formalităților de control înseamnă, de asemenea, timpi mai scurți de deplasare și economii la costurile logistice, ceea ce poate duce la pachete turistice mai avantajoase pentru români.

Un exemplu concret este perioada vacanțelor de Paște și de vară, când cozile kilometrice la vama Kulata – Promachonas sunt o obișnuință. Fără controale, timpul pierdut va fi redus, iar experiența turistică va fi mai plăcută.

Aderarea completă la Schengen nu va stimula doar turismul de ieșire din țară, ci și turismul de intrare (“incoming”). Pentru turiștii europeni, accesul mai simplu și mai rapid în România poate transforma și mai multe orașe românești în destinații atractive. Ofer exemplul piețelor de Crăciun din România, care au început deja să atragă turiști străini și în sezonul de iarnă, în special în luna decembrie.

În special turiștii din Ungaria, Austria, Germania și Polonia vor beneficia de călătorii neîntrerupte cu mașina. Distanțele relativ scurte și accesul facil pot stimula turismul cultural și ecoturismul.

Agențiile de turism pot dezvolta circuite care includ orașe istorice din Transilvania, Delta Dunării și litoralul Mării Negre. Accesul facil poate atrage turiști străini la evenimente precum Festivalul Untold, Electric Castle, TIFF (Transilvania International Film Festival) sau BIFF (Bucharest International Film Festival).

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, numărul turiștilor străini a fost de aproximativ 2,5 milioane, iar aderarea la Schengen ar putea crește această cifră tot cu 10-15% în 2025.

Eliminarea granițelor terestre nu doar că facilitează turismul, dar aduce și beneficii economice semnificative. Unitățile de cazare din zone turistice precum litoralul românesc, Transilvania și București vor beneficia de o cerere sporită. Turiștii străini pot descoperi tradițiile și peisajele pitorești din satele românești fără constrângeri de mobilitate. Restaurantele, cafenelele, și magazinele locale vor beneficia de un flux constant de turiști.

Toate sună foarte bine, însă vom vedea practic ce ne va aduce anul următor. România merge într-o direcție bună iar economia a crescut enorm în ultimii 20 de ani, pas cu pas. Însă nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Trebuie să ne și promovăm mult mai bine, să avem un buget de marketing turistic și de promovare mult mai consistent, mai precis minim 20 de milioane de euro anual, ideal 30 de milioane, care pot aduce în timp miliarde de euro în plus la bugetul țării.

O astfel de oportunitate pentru turismul românesc în particular și pentru economia României în general este de neratat. Din păcate, momentan sunt probleme de buget national (încă neaprobat) și România riscă să nu participe oficial, cu stand, la următoarele târguri internaționale de turism. Păcat, iar am risca să pierdem un tren de mare viteză și să luăm poate un ”personal” sau un ”accelerat”. Ar trebui să ne uităm la vecinii noștri bulgari, să vedem ce estimări pozitive au pentru turism și cum s-au promovat. Și astfel vor câștiga în plus și miliarde de euro la buget în următorii ani, gândind în perspectivă.