Autor Sebastian Vasile
În cadrul Summitului Mondial Francofon, care se desfășoară la Palatul Parlamentului, în aceste zile, Dr. Jean-Elie Malkin, consilier în cadrul Ministerului Sănătății din România, a vorbit despre coordonarea protocoalelor medicale în pandemia de COVID 19, care a avut la bază colaborarea anterioară între state, pentru epidemiile de SIDA și Ebola.
Tratamentele pentru SIDA au început să aibă efect abia după un deceniu, iar contribuția majoră la dezvoltarea lor a avut-o colaborarea între state, la nivelul diplomației științifice. Același tip de colaborare a existat și pentru lupta împotriva Ebola, apoi totul s-a aplicat în pandemia de Covid 19.
„Diplomația sanitară aduce, astfel, nu doar o schimbare a mentalităților, ci și a practicilor în lume. SIDA a fost o oportunitate pentru societatea civilă să apară și să lupte pentru drepturile pacienților. De atunci au apărut asociațiile pacienților care joacă un rol major în prezent, nu doar pentru SIDA ci și pentru alte boli, în deciziile pe care statele le iau. Asociațiile pacienților de SIDA au făcut să se ia decizii extrem de importante, iar tratamentele care în prima fază erau inaccesibile pentru pacienți au devenit accesibile, datorită producției de medicamente generice care sunt mai ieftine decât cele produse inițial. Lupta pentru medicamentele generice a fost dusă de asociațiile bolnavilor de SIDA”, a explicat Dr. Jean-Elie Malkin.
Sănătatea, definită ca bun public și constrângere politică
Reprezentantul francez al României la summit a mai explicat că sănătatea a fost definită ca bun public mondial din punct de vedere etic, dar e și o constrângere politică, în actualul context global.
Acesta a mai precizat că actorii care trebuie să răspundă la aceste obiective sunt statele și organismele internaționale – OMS, Banca Mondială, UE, FMI. „Fondul Monetar Internațional a fost creat în 2002 și a alocat fonduri împotriva tuberculozei. Alți finanțatori sunt Fundația Gates și Fundația Clinton, finanțatori principali în unele țări pe componenta de sănătate. Sunt și alte ONG-uri și actori privați, printre care companiile farmaceutice care uneori au rol pozitiv, alteori mai puțin pozitiv în această guvernanță și luptă pentru politicile sanitare. În relațiile internaționale, sănătatea nu este doar o miză din punct de vedere al sănătății, ci și din punct de vedere economic și geopolitic”, a adăugat expertul, oferind exemplul epidemiei de SIDA, care a lovit și România în anii 80.
Rolul esențial al Franței în colaborarea internațională
Colaborarea între state, la nivelul diplomației sanitare, a fost inițiată cu mult timp în urmă, Franța având rol esențial în acest domeniu, de la început.
„Dacă ne uităm în urmă, ne aducem aminte de ciumă, iar prima conferință sanitară internațională a fost organizată la Paris, în 1861, pentru a defini epidemiile și pericolele, cum ar fi ciuma. În secolul al XIX-lea am reușit să creăm, în Franța, un institut pentru igienă publică în care am lansat regulamente de igienă dezvoltate și implementate la nivel mondial, premergător OMS. Cu globalizarea, subiecte care înainte țineau doar de politica națională au ajuns să fie de interes internațional. Pandemiile, bolile infecțioase, terorismul și schimbările climatice sunt percepute ca riscuri majore pentru securitatea fiecărui stat, iar principalele obiective ale diplomației sanitare țin de o îmbunătățire a relațiilor dintre state, pentru îmbunătățirea sănătății, cu rezultate pentru reducerea inegalității în privința îngrijirilor de sănătate”, a explicat Dr. Jean-Elie Malkin, consilier în cadrul Ministerului Sănătății din România, descriind diplomația sanitară drept o componentă a diplomației științifice, la nivel mondial.
La summit participă peste 100 de specialiși din 19 țări francofone, printre care 13 decani ai facultăților de medicină și științe ale sănătății, membri ai Academiilor de Științe, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale francofone. Printre delegațiile participante se regăsesc reprezentanți din România, Franța, Belgia, Elveția, Maroc, Senegal, Rwanda, Algeria, Camerun, Madagascar, Mali, Grecia, Albania, Togo, Republica Moldova, Republica Benin, Republica Congo, Republica Democrată Congo și Côte d’Ivoire.
Temele majore ale summitului, de la politicile publice în sănătate și educație până la rolul inovației științifice și al parteneriatelor internaționale, reflectă direcțiile unei lumi academice unite prin viziune și prin dorința de progres comun: Dezvoltarea politicilor publice francofone în domeniile sănătății, educației și cercetării; Cooperarea universitară și inovația științifică în contextul diplomației francofone; Promovarea responsabilității sociale și a educației medicale incluzive; Rolul parteneriatelor public-private în generarea progresului comun și Afirmarea tinerilor lideri francofoni în domeniul academic și medical.
