Arhiva tag-ul pentru: incoming

Articole

 

  • INSSE: România a depășit în premieră pragul de 14 milioane de sosiri în unități de cazare  turistice
  • În premieră a fost depășit numărul de înnoptări trecând peste pragul de 30 milioane, peste anul 2019
  • Bibi Touroperator: Voucherele de vacanță au contribuit cu 30% la încasările din turismul intern

 

Astăzi au fost comunicate de către Institutul Național de Statistică datele finale pentru turismul românesc în   2024. Pentru prima dată se depășește pragul de 14 milioane de sosiri în unități de cazare autorizate din România. În 2024 s-a înregistrat o creștere de 4,5% față de 2023 și de 7,7% față de 2019, cu un număr de 14263,7 de sosiri. Practic, în primele 11 luni din 2024 s-a depășit tot anul 2019. În 2024 înnoptările au însumat 30191,2 mii, depășind valorile din 2019 când au fost 29870,4 mii.

 

Cifrele BIBI Touring Touroperator reflectă această statistică, numărul sosirilor în structuri clasificate de turism fiind cu 8% mai mare față de anul 2023 si cu 10% mai mare față de 2019. Din perspectiva agenției, anul s-a încheiat în creștere, cu vânzări de 11 milioane de euro și un număr de turiști care se apropie de 100.000.

 

Rezervările prin programul „Înscrieri Timpurii”, instrument care se bucură în continuare de un real succes pentru achiziționarea vacanțelor din timp, a  reprezentat peste 30% din totalul rezervărilor. Reducerile au avut valori cuprinse între 10 și  50%..

Turiștii români au fost mai atenți cu bugetul alocat vacanței, preferând hoteluri mai bine poziționate în piață, cu facilități și servicii multiple în defavoarea duratei sejurului care în unele cazuri a scăzut, ajungând în medie la 4,4 nopți pentru litoral, 3,1 pentru munte – balneo și 3 nopți pentru Delta Dunării.

Din perspectiva touroperatorului, plata cu vouchere de vacanță a reprezentat aproape 30% din ponderea rezervărilor. Mai mult de 90% din totalul voucherelor emise în 2024, în valoare de aproape 2 miliarde de lei, au fost decontate. Cu aceste vouchere au putut fi cumpărate pe lângă pachetul de cazare, masă sau transport în interiorul țării și servicii opționale de tratament sau agrement furnizate de agenția de turism.

Pentru zona de litoral, 35% dintre turiști au preferat unități clasificate de 3 stele și 60% pe cele de 4 și 5 stele, iar pentru zona de munte-balneo proporția a fost constantă, în jur de 45%, atât pentru unitățile de 3 stele, cât și pentru cele de 4 și 5 stele.

În lunile de vară din 2024, creșterea pentru Delta Dunării a fost de aproape 17%, în comparație cu aceeași perioadă din 2023. Numărul de înnoptări a crescut cu aproape 19%. Cele mai solicitate destinații pentru vacanța de vară din Delta Dunării au fost Sulina, Crișan, Mahmudia și Sfântu Gheorghe.

În prima lună din 2025 interesul turiștilor pentru vacanțe în România, se menține atractiv, prin programul „Înscrieri Timpurii”, datorită ofertelor speciale cu reduceri semnificative aplicate în această perioadă a anului.

Riviera Românească continuă să fie în topul destinațiilor favorite de vacanță, rezervările efectuate în ianuarie fiind în creștere ușoară față de anul trecut. Mamaia, Eforie Nord, Neptun-Olimp și Venus acoperă peste 50% din numărul total de rezervări.

Printre tendințele observate se remarcă rezervarea vacanței din timp, cu reduceri care ajung chiar și la 45% din valoarea standard a pachetului. Interesul turiștilor români pentru hotelurile clasificate superior, cu servicii all inclusive și facilități care includ de exemplu accesul la plaja privată a hotelului, reprezintă un alt punct de interes pentru planificarea vacanței. Turiștii vor avea la dispoziție, în 2025, 54 de hoteluri all inclusive cu 12583 camere, față de 11873 din 51 de hoteluri, câte au funcționat pe litoral, în 2024.

Pentru 2025 se remarcă un interes sporit pentru experiențe autentice în natură care permit o interacțiune cu mediul în care evenimentele outdoor reprezintă un stil de viață, departe de activitatea cotidiană. Ecoturismul, din ce în ce mai prezent în planificarea unei vacanțe de familie, câștigă numeroși susținători, protejarea mediului, a valorilor tradiționale și patrimoniului cultural fiind bune practici pentru conservarea mediului și utilizarea responsabilă a resurselor naturale.

“Turismul românesc se află în plin proces de consolidare. Deși e clar că mai sunt multe de făcut, de la OMD-ul național, până la bugete solide, multianuale pentru promovare externă,  politici puternice pentru păstrarea turiștilor români în țară și atragerea turiștilor străini, avem elemente pozitive în ultimul an:

S-au înregistrat 23 de Organizații de Managent al Destinației și am văzut pentru prima dată în ianuarie 2025 o participare înfrățită a OMD-urilor Timișoara, Sibiu, Oradea la târgul de la Viena, unde statul român nu a reușit să fie prezent.  Cu fiecare nou kilometru de autostradă, un suflu diferit se simte în infrastructura României, zonele turistice devin mai accesibile. O companie aviatică românească își propune să unească Capitala cu Bucovina, Maramureș, Crișana prin zboruri zilnice. Noi hoteluri se construiesc, se modernizează și se afiliază lanțurilor internaționale, aducând încredere, prestigiu și turiști prin marketing modern. Evenimente culturale și sportive majore cresc peste noapte destinații precum Clujul sau Craiova.  Festivalul internațional George Enescu atrage public de elită și orchestre din toată lumea.

În acest context, Bibi Touroperator lansează la Târgul de Turism al României (20-23 februarie) un concept inovator de poziționare,  pentru a reflecta  evoluția pieței și direcțiile pentru următorii 10 ani. România e în prim plan”, declară Adrian Voican, președinte Bibi Group4travel.

O mare provocare pentru 2025 rămâne turismul de incoming, deschiderea granițelor către Europa prin aderarea completă la Spațiul Schengen fiind o oportunitate pentru creșterea numărului de turiști. Promovarea României la târgurile internaționale de turism este esențială pentru atragerea străinilor pe anumite nișe cum ar fi turismul de sănătate, rural sau circuite culturale. România a fost inclusă în topuri de profil internaționale iar acest lucru corelat cu eliminarea restricțiilor la frontierele UE și acordarea facilităților pentru turiștii străini, ar putea genera un flux de aproape 3 milioane de vizitatori.

Conform Institutului Național de Statistică, în 2024 numărul turiștilor străini care au vizitat România a fost de 2394,9 în creștere față de 2023 cu 10,6% .dar sub nivelul din 2018 când au fost 2785,4 mii. Pentru 2025 se estimează o creștere a incomingului de 10-15% și venituri de peste 1,5 miliarde de euro.

Aderarea completă a României la spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025 deschide noi orizonturi pentru turismul românesc, facilitând nu doar călătoriile cetățenilor, ci și dezvoltarea sectorului turistic prin posibilitatea atragerii unui număr mai mare de turiști străini. Fără granițe cu Ungaria și Bulgaria, mobilitatea în Europa Centrală, de Vest dar și spre Bulgaria și Grecia devine fluidă și eficientă. Ce schimbări se prefigurează și care sunt perspectivele pentru turismul românesc?

Aderarea la spațiul Schengen terestru reprezintă o schimbare fundamentală pentru mobilitate. O să mă refer la turism, lăsând la o parte beneficiile generale pentru economia națională – scăpăm de cozi interminabile, iar atât exportul, cât și importul, vor cunoaște cu siguranță o dezvoltare exponențială.

După ani de așteptare, aderarea completă a României la spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025 marchează o etapă importantă în integrarea europeană. Eliminarea controalelor la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria va aduce beneficii semnificative pentru turiști, transportatori și afaceri.

Pentru cetățenii români, acest lucru înseamnă o simplificare semnificativă a călătoriilor în Europa Centrală și de Vest. Totodată, accesul facil spre Bulgaria și Grecia, destinații turistice preferate de români, va elimina cozi interminabile la granițe, reducând considerabil timpul și stresul asociat tranzitării. Să nu uităm cât de mult a crescut traficul turistic și în trecut, o dată în 2001, când am fost exceptați de vize pentru țările Uniunii Europene și pentru spațiul Schengen, respectiv de la 1 ianuarie 2007, când am aderat la Uniunea Europeană, chiar dacă nu și în Schengen. Românii au putut circula mult mai ușor dar a crescut și numărul de turiști străini, desi se putea mult mai bine…

Statistici recente arată că aproximativ 1,2 milioane de turiști români merg anual în Grecia și 1 milion în Bulgaria. Eliminarea granițelor ar putea stimula o creștere semnificativă a acestor cifre. Conform estimărilor touroperatorilor, circulația turistică a românilor ar putea crește cu cel puțin 15% în 2025, datorită accesului liber și fluidizării transportului rutier. Unele estimări indică și creștere de 40% pentru Bulgaria și Grecia.

Eliminarea controalelor la frontierele terestre va face călătoriile mai rapide și mai puțin costisitoare pentru turiștii români care preferă transportul cu mașina personală, autocarul sau trenul. Acest lucru poate duce la creșterea interesului pentru vacanțele spontane în Europa. Mulți turiști români ar putea alege city break-uri în orașe precum Viena, Budapesta, Paris, Barcelona, Roma sau Bratislava, ca să ofer câteva exemple, datorită ușurinței de a călători.

De asemenea, Grecia rămâne o destinație de top pentru turiștii români (destinația numărul 1 ca număr de turiști români de-a lungul ultimilor 15 ani), iar eliminarea granițelor va face traseele rutiere mult mai eficiente.

Eliminarea formalităților de control înseamnă, de asemenea, timpi mai scurți de deplasare și economii la costurile logistice, ceea ce poate duce la pachete turistice mai avantajoase pentru români.

Un exemplu concret este perioada vacanțelor de Paște și de vară, când cozile kilometrice la vama Kulata – Promachonas sunt o obișnuință. Fără controale, timpul pierdut va fi redus, iar experiența turistică va fi mai plăcută.

Aderarea completă la Schengen nu va stimula doar turismul de ieșire din țară, ci și turismul de intrare (“incoming”). Pentru turiștii europeni, accesul mai simplu și mai rapid în România poate transforma și mai multe orașe românești în destinații atractive. Ofer exemplul piețelor de Crăciun din România, care au început deja să atragă turiști străini și în sezonul de iarnă, în special în luna decembrie.

În special turiștii din Ungaria, Austria, Germania și Polonia vor beneficia de călătorii neîntrerupte cu mașina. Distanțele relativ scurte și accesul facil pot stimula turismul cultural și ecoturismul.

Agențiile de turism pot dezvolta circuite care includ orașe istorice din Transilvania, Delta Dunării și litoralul Mării Negre. Accesul facil poate atrage turiști străini la evenimente precum Festivalul Untold, Electric Castle, TIFF (Transilvania International Film Festival) sau BIFF (Bucharest International Film Festival).

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, numărul turiștilor străini a fost de aproximativ 2,5 milioane, iar aderarea la Schengen ar putea crește această cifră tot cu 10-15% în 2025.

Eliminarea granițelor terestre nu doar că facilitează turismul, dar aduce și beneficii economice semnificative. Unitățile de cazare din zone turistice precum litoralul românesc, Transilvania și București vor beneficia de o cerere sporită. Turiștii străini pot descoperi tradițiile și peisajele pitorești din satele românești fără constrângeri de mobilitate. Restaurantele, cafenelele, și magazinele locale vor beneficia de un flux constant de turiști.

Toate sună foarte bine, însă vom vedea practic ce ne va aduce anul următor. România merge într-o direcție bună iar economia a crescut enorm în ultimii 20 de ani, pas cu pas. Însă nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Trebuie să ne și promovăm mult mai bine, să avem un buget de marketing turistic și de promovare mult mai consistent, mai precis minim 20 de milioane de euro anual, ideal 30 de milioane, care pot aduce în timp miliarde de euro în plus la bugetul țării.

O astfel de oportunitate pentru turismul românesc în particular și pentru economia României în general este de neratat. Din păcate, momentan sunt probleme de buget national (încă neaprobat) și România riscă să nu participe oficial, cu stand, la următoarele târguri internaționale de turism. Păcat, iar am risca să pierdem un tren de mare viteză și să luăm poate un ”personal” sau un ”accelerat”. Ar trebui să ne uităm la vecinii noștri bulgari, să vedem ce estimări pozitive au pentru turism și cum s-au promovat. Și astfel vor câștiga în plus și miliarde de euro la buget în următorii ani, gândind în perspectivă.